Saturday, November 9, 2013

Stare II

     Spre surprinderea mea, de data asta am gasit titlul din prima. De ce? De ce stare? De ce II? Am mai trait ceva asemanator acum vreo 3 ani, pur si simplu a fost o stare de... nu stiu cum sa o denumesc ... de moment, cred. Ideea e ca acum se repeta acea stare. Fiind in aceeasi ipostaza a unui individ intr-o locatie care mie imi place si anume a unui bun prieten. La vremea respectiva. he, he... vorbeam de persoane luxuriante care imi creau o atitudine pe masura, numai ca acum nu este vorba de o anume persoana luxurianta care sa imi creeze o stare euforica ci de un moment in care imi vine sa vorbesc cu mine, cu nimeni altcineva, cred ca sunt singurul care ma ascult, imi vorbesc si ma inteleg. Acum vorbesc de o stare de stabilitate, de siguranta idioata. Poate te intrebi de ce? Crede-ma ca nici eu nu stiu, dar asta e sentimentul care imi guverneaza starea acum. Atunci vorbeam de o tigara care ardea mocnit in scrumiera, de o muzica propice monetului. Acum vorbesc de acceasi tigara care inca nu s-a stins (nu m-am lasat de fumat, apropo), de o muzica ...pe care am inchis-o acum si de un aliat de nadejde impotriva starilor de idiotenie totala. Inca mai caut acea piese care sa SUNE, dar ...nu cred ca o voi gasi sau cine stie. singurele sunete dimprejurul meu sunt zgomotele de afara si o sticla de apa minerala care imi pocneste periodic, probabil...s-a saturat sa stea, lumea s-a saturat sa stea ca in morometii, in ciuda sedentarismului si monotoniei omenirii, in gereral, timpul numai are rabdare cu noi. De ce timpul numai are rabdare, probabil s-a saturat si el de aceste aspecte cretionoide si ne impinge de la spate ca sa faca loc altor si altor "entitati" care sa-l respecte. Am plecat de la un punct si, sincer, nu stiu unde am ajuns, ideea e ca tastele se cer apasate, dar nu si simtirile mele care sunt, nu apasate, ci calcate de-a dreptul cu tabul si ma intreb: cui ii pasa? probabil din apasarea respectiva se vrea o reintregire a elementelor care contribuie la redezvoltarea lor. Nu zic nu, dar nu cred ca vor reveni la forma initiala decat foarte greu. Cert este faptul ca din cand in cand un zambet mai face sa ma introduca in latura infantila a ceea ce numesc eu "chestii retarde" adica al dracului de placute......Nu stiu daca ai inteles ceva, dar a trebuit sa apas tastele astea reci, patrate, negre, dar atat de folositoare.



Cu respectul cuvenit, v-am salutat scolareste!

1 comment:

Anonymous said...

Vorba ta pentru evitat raspunsuri sau pentru iesit din "situatii" de criza: "Cui ii pasa?"